dădăceală

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a dădăci + sufixul -eală.

Pronunție

  • AFI: /də.də'ʧe̯a.lə/


Substantiv


Declinarea substantivului
dădăceală
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ dădăceală dădăceli
Articulat dădăceala dădăcelile
Genitiv-Dativ dădăcelii dădăcelilor
Vocativ dădăceală dădăcelilor
  1. (fam.) faptul de a dădăci.


Traduceri

Referințe