dăngănire

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a dăngăni.

Pronunție

  • AFI: /dən.gə'ni.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
dăngănire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ dăngănire dăngăniri
Articulat dăngănirea dăngănirile
Genitiv-Dativ dăngănirii dăngănirilor
Vocativ dăngănire dăngănirilor
  1. acțiunea de a dăngăni și rezultatul ei.


Traduceri

Referințe