decapota

română

Etimologie

Din franceză décapoter.

Pronunție

• AFI: /de.ka.po'ta/

Verb

Conjugarea verbului decapota
Infinitiv	a decapota
Indicativ prezent pers. 1 sg.	decapotez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să decapoteze
Participiu	decapotat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a ridica sau a strânge capota unui automobil.

Cuvinte derivate

• decapotare

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• decapato

Referințe

• DEX '98 via DEX online