decompensare
română
Etimologie
Din a (se) decompensa.
Pronunție
- AFI: /de.kom.pen'sa.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului decompensare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | decompensare | decompensări |
| Articulat | decompensarea | decompensările |
| Genitiv-Dativ | decompensării | decompensărilor |
| Vocativ | decompensare | decompensărilor |
- stare de epuizare sau de depășire a resurselor funcționale ale unui organ bolnav; decompensație.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online