demoazelă
Etimologie
Din franceză demoiselle.
Pronunție
- AFI: /de.mo̯a'ze.lə/
Substantiv
| Declinarea substantivului demoazelă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | demoazelă | demoazele |
| Articulat | demoazela | demoazelele |
| Genitiv-Dativ | demoazelei | demoazelelor |
| Vocativ | demoazelă | demoazelelor |
- (franțuzism înv.) domnișoară, fată nemăritată.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online