dentist

Vezi și : Dentist

română

Etimologie

Din franceză dentiste, germană Dentist.

Pronunție

• AFI: /den'tist/

Substantiv

Declinarea substantivului dentist
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	dentist	dentiști
Articulat	dentistul	dentiștii
Genitiv-Dativ	dentistului	dentiștilor
Vocativ	dentistule	dentiștilor

1. medic specializat în dentistică; stomatolog.

Cuvinte derivate

• dentistică
• dentistă

Traduceri

Traduceri

franceză: dentiste (français)

Adjectiv

Declinarea adjectivului dentist
	Singular	Plural
Masculin	dentist	dentiști
Feminin	dentistă	dentiste
Neutru	dentist	dentiste

1. specializat în dentistică; stomatolog.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online

---

engleză

(English)

Etimologie

Din franceză dentiste („dentist”).

Pronunție

• AFI: /ˈdɛntɪst/

Substantiv

dentist, pl. dentists

1. (stomatol.) dentist

   The dentist removed two of my teeth.

Cuvinte derivate

• dentistry

Cuvinte apropiate

• antidentite
• dental
• dentine
• dentition
• denture

Vezi și

• dental hygienist
• orthodontics
• toothpuller

Referințe

• Dictionary.com
• Wiktionary

---

neerlandeză

(Nederlands)

Etimologie

Din franceză dentiste („dentist”).

Pronunție

• AFI: /dɛnˈtɪst/
•  Audio^fișier

Substantiv

Declinarea substantivului dentist
m.	Singular	Plural
Substantiv	dentist	dentisten
Diminutiv	-	-

1. (stomatol.) dentist

Sinonime

• (stomatol.) tandarts

Cuvinte derivate

• dentiste

Referințe

• Wiktionary
• WikiWoordenboek