descrucișare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a descrucișa.

Pronunție

  • AFI: /des.kru.ʧi'ʃa.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
descrucișare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ descrucișare descrucișări
Articulat descrucișarea descrucișările
Genitiv-Dativ descrucișării descrucișărilor
Vocativ descrucișare descrucișărilor
  1. acțiunea de a descrucișa și rezultatul ei.


Traduceri

Referințe