desdăunare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a desdăuna.

Pronunție

  • AFI: /des.də.u'na.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
desdăunare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ desdăunare desdăunări
Articulat desdăunarea desdăunările
Genitiv-Dativ desdăunării desdăunărilor
Vocativ desdăunare desdăunărilor
  1. acțiunea de a desdăuna și rezultatul ei; despăgubire.


Traduceri

Referințe