desesiza

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză dessaisir.

Pronunție

  • AFI: /de.se.si'za/


Verb


Conjugarea verbului
(se) desesiza
Infinitiv a (se) desesiza
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) desesizez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) desesizeze
Participiu desesizat
Conjugare I
  1. (v.refl.) (despre autorități) a se declara incompatibil pentru cercetarea și soluționarea unui litigiu.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe