dezasorta

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

După franceză désassortir.

Pronunție

  • AFI: /de.za.sor'ta/


Verb


Conjugarea verbului
dezasorta
Infinitiv a dezasorta
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
dezasortez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să dezasorteze
Participiu dezasortat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a face ca magazinelerămână lipsite de sortimente variate de mărfuri.
  2. (v.tranz.) a desperechea.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe