dezbrăcare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a dezbrăca.

Pronunție

  • AFI: /dez.brə'ka.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
dezbrăcare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ dezbrăcare dezbrăcări
Articulat dezbrăcarea dezbrăcările
Genitiv-Dativ dezbrăcării dezbrăcărilor
Vocativ dezbrăcare dezbrăcărilor
  1. acțiunea de a (se) dezbrăca.


Traduceri

Referințe