dezincriminare
română
Etimologie
Din a dezincrimina.
Pronunție
- AFI: /de.zin.kri.mi'na.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului dezincriminare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | dezincriminare | dezincriminări |
| Articulat | dezincriminarea | dezincriminările |
| Genitiv-Dativ | dezincriminării | dezincriminărilor |
| Vocativ | dezincriminare | dezincriminărilor |
- (jur.) acțiunea de a dezincrimina.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online