diplegie

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză diplégie.

Pronunție

  • AFI: /di.ple'ʤi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
diplegie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ diplegie diplegii
Articulat diplegia diplegiile
Genitiv-Dativ diplegiei diplegiilor
Vocativ diplegie diplegiilor
  1. paralizie bilaterală.


Traduceri

Referințe