Sari la conținut

disimila

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din franceză dissimiler.

Pronunție

  • AFI: /di.si.mi'la/


Verb


Conjugarea verbului
(se) disimila
Infinitiv a (se) disimila
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) disimilez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) disimileze
Participiu disimilat
Conjugare I
  1. (v.refl.) (despre sunetele vorbirii) a suferi o disimilație.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe