disoluție
Etimologie
Din franceză dissolution.
Pronunție
- AFI: /di.so'lu.ʦi.e/
Substantiv
| Declinarea substantivului disoluție | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | disoluție | disoluții |
| Articulat | disoluția | disoluțiile |
| Genitiv-Dativ | disoluției | disoluțiilor |
| Vocativ | disoluție | disoluțiilor |
- (franțuzism) descompunere, dezagregare; decădere, degradare.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online