doborâre

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din a doborî.

Pronunție

  • AFI: /do.bo'rɨ.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
doborâre
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ doborâre doborâri
Articulat doborârea doborârile
Genitiv-Dativ doborârii doborârilor
Vocativ doborâre doborârilor
  1. acțiunea de a doborî și rezultatul ei.


Traduceri

Anagrame

Referințe