domicilia

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză domicilier.

Pronunție

  • AFI: /do.mi.ʧi.li'a/


Verb


Conjugarea verbului
domicilia
Infinitiv a domicilia
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
domiciliez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să domicilieze
Participiu domiciliat
Conjugare I
  1. (v.intranz.) a-și avea domiciliul undeva; a locui.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe