Sari la conținut

doudoune

De la Wikționar, dicționarul liber

(français)

Etimologie

Din doudou < doux („moale”).

Pronunție


Substantiv

doudoune f., doudounes pl.

  1. (fam.; mai ales la pl.) sâni, țâțe
    Sur la plage, Élodie exhibe ses doudounes sans pudeur.
  2. (fam.; îmbrăcăminte) parka, hanorac
  3. (fam.; jucărie) animal de pluș, jucărie de pluș
    On ne peut ôter sa doudoune à Pierre sans qu'il pousse des hurlements.

Sinonime

Cuvinte apropiate

Referințe