druguleț

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din drug + sufixul -uleț.

Pronunție

  • AFI: /dru.gu'leʦ/


Substantiv


Declinarea substantivului
druguleț
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ druguleț druguleți
Articulat drugulețul druguleții
Genitiv-Dativ drugulețului druguleților
Vocativ drugulețule druguleților
  1. dimimitiv al lui drug.


Traduceri

Referințe