duioșie

română

Etimologie

Din duios + sufixul -ie.

Pronunție

• AFI: /du.joˈʃi.e/

Substantiv

Declinarea substantivului duioșie
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	duioșie	duioșii
Articulat	duioșia	duioșiile
Genitiv-Dativ	duioșiei	duioșiilor
Vocativ	duioșie	duioșiilor

1. simțire gingașă, delicată, pornită din inimă; gingășie.
2. melancolie, tristețe, jale.

Traduceri

Traduceri

franceză: mélancolie (français), tristesse (français)

occitană: tristesa (occitan), tristum (occitan)

Referințe

• DEX '98 via DEX online