duplicat

română

Etimologie

Din germană Duplikat.

Pronunție

• AFI: /du.pli'kat/

Substantiv

Declinarea substantivului duplicat
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	duplicat	duplicate
Articulat	duplicatul	duplicatele
Genitiv-Dativ	duplicatului	duplicatelor
Vocativ	duplicatule	duplicatelor

1. al doilea exemplar al unui act, al unui document, eliberat de o autoritate; copie.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online