Sari la conținut

eșantionare

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din a eșantiona.

Pronunție

  • AFI: /e.ʃan.ti.oˈna.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
eșantionare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ eșantionare eșantionări
Articulat eșantionarea eșantionările
Genitiv-Dativ eșantionării eșantionărilor
Vocativ eșantionare eșantionărilor
  1. acțiunea de a eșantiona.


Traduceri

Referințe