efeminație

română

Etimologie

Din franceză effémination < latină effeminatio.

Pronunție

• AFI: /e.fe.mi'na.ʦi.e/

Substantiv

Declinarea substantivului efeminație
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	efeminație	invariabil
Articulat	efeminația	invariabil
Genitiv-Dativ	efeminației	invariabil
Vocativ	efeminație	invariabil

1. (rar) caracterul celui efeminat; moliciune, slăbiciune.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• efeminatei

Referințe

• DEX '98 via DEX online