efila

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză effiler.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
(se) efila
Infinitiv a (se) efila
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) efilez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) efileze
Participiu efilat
Conjugare I
  1. (v.tranz. și refl.) (tehn.) a (se) subția.


Traduceri

Referințe