emerge

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză émerger < latină ēmergere.

Pronunție

  • AFI: /e'mer.ʤe/


Verb


Conjugarea verbului
emerge
Infinitiv a emerge
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
-
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să emeargă
Participiu emers
Conjugare III
  1. (v.intranz.) (fiz.; despre corpuri, radiații etc.) a ieși dintr-un mediu după ce l-a traversat.

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referințe





engleză

(English)

Etimologie

Din latină ēmergere.

Pronunție

  • AFI: /ɪˈmɜrdʒ/


Verb


Conjugarea verbului
to emerge
Infinitiv to emerge
Prezent simplu
pers. 3 sg.
emerges
Trecut simplu emerged
Participiu trecut emerged
Participiu prezent emerging
  1. a emerge, a se ivi
    The submarine emerged from the water.

Sinonime

Cuvinte derivate

Referințe