epifiză

română

Etimologie

Din franceză épiphyse.

Pronunție

• AFI: /e.pi'fi.zə/

Substantiv

Declinarea substantivului epifiză
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	epifiză	epifize
Articulat	epifiza	epifizele
Genitiv-Dativ	epifizei	epifizelor
Vocativ	epifiză	epifizelor

1. capătul oaselor lungi, format din țesut spongios.
2. (și în sintagma glandă epifiză) glandă pineală.

Cuvinte compuse

• glandă epifiză

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online