ervilha

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

portugheză

(português)

Etimologie

Din latină ervilia, diminutiv al lui ervum < greacă antică ὄροβος (órobos, „măzăriche”). Confer spaniolă arveja, eventual și germană Erbse și irlandeză medie orbaind.

Pronunție

  • AFI: /iɾ.ˈvi.ʎɐ/, /eɾ.ˈvi.ʎɐ/ (Portugalia)
  • AFI: /eʁ.ˈvi.ʎa/ (Brazilia)
  • AFI: /eɻ.ˈvi.ʎa/ (Brazilia de sud)


Substantiv

ervilha f., ervilhas pl.

  1. (bot.) mazăre

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Referințe