Sari la conținut

euforia

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din euforie.

Pronunție

  • AFI: /e.u.foˈri.a/


Substantiv

  1. forma de singular articulat pentru euforie.





(suomi)

Etimologie

Din greacă antică εὐφορία (euphoria).

Pronunție

  • AFI: /ˈeuforiɑ/


Substantiv


Declinarea substantivului
euforia
Singular Plural
Nominativ euforia euforiat
Genitiv euforian euforioiden
Partitiv euforiaa euforioita
Ilativ euforiaan euforioihin
Inesiv euforiassa euforioissa
  1. euforie

Antonime





(galego)

Etimologie

Din greacă antică εὐφορία (euphoria).

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

euforia f.

  1. euforie





(italiano)

Etimologie

Din greacă antică εὐφορία (euphoria).

Pronunție

  • AFI: /eufo'ria/


Substantiv

euforia f., euforie pl.

  1. euforie

Cuvinte derivate





(polski)

Etimologie

Din greacă antică εὐφορία (euphoria).

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

euforia f., euforie pl.

  1. euforie





(português)

Etimologie

Din greacă antică εὐφορία (euphoria).

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

euforia f., euforias pl.

  1. euforie

Cuvinte apropiate





(español)

Etimologie

Din greacă antică εὐφορία (euphoria).

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

euforia f., euforias pl.

  1. euforie