exasperare

română

Etimologie

Din a exaspera.

Pronunție

• AFI: /eɡ.zas.peˈra.re/

Substantiv

Declinarea substantivului exasperare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	exasperare	exasperări
Articulat	exasperarea	exasperările
Genitiv-Dativ	exasperării	exasperărilor
Vocativ	exasperare	exasperărilor

1. acțiunea de a exaspera și rezultatul ei.

Locuțiuni

• (loc.adv.) Până la exasperare = până la ultima limită.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via dexonline