fâțâială

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din a fâțâi + sufixul -eală.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
fâțâială
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ fâțâială fâțâieli
Articulat fâțâiala fâțâielile
Genitiv-Dativ fâțâielii fâțâielilor
Vocativ fâțâială fâțâielilor
  1. faptul de a (se) fâțâi; umblet fără rost, agitat, dintr-un loc într-altul; fâțâit.


Traduceri

Referințe