factoriță

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din factor + sufixul -iță.

Pronunție

  • AFI: /fak.to'ri.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
factoriță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ factoriță factorițe
Articulat factorița factorițele
Dativ-Genitiv factoriței factorițelor
Vocativ factoriță factorițelor
  1. poștăriță.


Traduceri

Referințe