ferfenițire
română
Etimologie
Din a (se) ferfeniți.
Pronunție
- AFI: /fer.fe.ni'ʦi.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului ferfenițire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | ferfenițire | ferfenițiri |
| Articulat | ferfenițirea | ferfenițirile |
| Genitiv-Dativ | ferfenițirii | ferfenițirilor |
| Vocativ | ferfenițire | ferfenițirilor |
- (pop. și fam.) acțiunea de a (se) ferfeniți și rezultatul ei; ferfenițit.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online