fief

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză fief.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
fief
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ fief fiefuri
Articulat fieful fiefurile
Genitiv-Dativ fiefului fiefurilor
Vocativ fiefule fiefurilor
  1. (în evul mediu) feudă; drept de proprietate asupra unei feude.
  2. (fig.) zonă de influență absolută sau preponderentă.
    Fief electoral.


Traduceri

Referințe