finet

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză finette.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
finet
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ finet fineturi
Articulat finetul fineturile
Genitiv-Dativ finetului fineturilor
Vocativ finetule fineturilor
  1. țesătură pufoasă de bumbac din care se confecționează mai ales obiecte de lenjerie.


Traduceri

Referințe