francare
română
Etimologie
Din a franca.
Pronunție
- AFI: /fran'ka.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului francare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | francare | francări |
| Articulat | francarea | francările |
| Genitiv-Dativ | francării | francărilor |
| Vocativ | francare | francărilor |
- acțiunea de a franca și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online