fugii

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din fugi.

Pronunție

  • AFI: /fuˈʤiː/


Verb

  1. forma de persoana a I-a singular la perfect simplu pentru fugi.





latină

(Latina)

Etimologie

Din fugium.

Pronunție

  • AFI: /ˈfu.ɡi.iː/


Substantiv

  1. forma de genitiv singular pentru fugium.