fumui

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din fum + sufixul -ui.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
fumui
Infinitiv a fumui
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
'
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să fumuiască
Participiu fumuit
Conjugare IV
  1. (v.intranz. impers.) (rar) a se înfățișa cu un aspect tulbure, ca de fum.


Traduceri

Referințe