gâlgâitură

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a gâlgâi + sufixul -tură.

Pronunție

  • AFI: /gɨl.gɨ.i'tu.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
gâlgâitură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ gâlgâitură gâlgâituri
Articulat gâlgâitura gâlgâiturile
Genitiv-Dativ gâlgâiturii gâlgâiturilor
Vocativ gâlgâitură gâlgâiturilor
  1. gâlgâire.


Traduceri

Referințe