De la Wikționar, dicționarul liber
Etimologie
Etimologie necunoscută.
Substantiv
Declinarea substantivului
gânj |
| n. |
Singular |
Plural |
| Nominativ-Acuzativ |
gânj |
gânjuri |
| Articulat |
gânjul |
gânjurile |
| Genitiv-Dativ |
gânjului |
gânjurilor |
| Vocativ |
gânjule |
gânjurilor |
- (pop.) nuia foarte flexibilă trecută prin foc și apoi răsucită, care se folosește ca frânghie.
