gliptotecă

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză glyptothèque, germană Glyptothek.

Pronunție

  • AFI: /glip.to'te.kə/


Substantiv


Declinarea substantivului
gliptotecă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ gliptotecă gliptoteci
Articulat gliptoteca gliptotecile
Genitiv-Dativ gliptotecii gliptotecilor
Vocativ gliptotecă gliptotecilor
  1. colecție de pietre prețioase sau semiprețioase gravate; (p.ext.) muzeu (sau secție într-un muzeu) în care se păstrează asemenea colecții.


Traduceri

Referințe