Sari la conținut

grăpătură

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din a grăpa + sufixul -ătură.

Pronunție

  • AFI: /grə.pə'tu.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
grăpătură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ grăpătură grăpături
Articulat grăpătura grăpăturile
Genitiv-Dativ grăpăturii grăpăturilor
Vocativ grăpătură grăpăturilor
  1. (rar) grăpat.


Traduceri

Referințe