grainetier

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

franceză

(français)

Variante

Etimologie

Atestat în secolul al XIX-lea; din grenette („grăunte”) + -ier, sau, din grenat („granat”) + -ier.

Pronunție

  • AFI: /gʁɛ.nə.tje/


Substantiv

grainetier m., grainetiers pl.

  1. (agr.) vânzător de semințe
    Son père était grainetier.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

Referințe