grutier

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

franceză

(français)

Etimologie

Din grue („macara, gruie”) +‎ -ier.

Pronunție

  • AFI: /ɡʁy.tje/


Substantiv

grutier m., grutiers pl.

  1. (constr.) macaragiu, macaragist

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

Referințe