guvernământ

română

Etimologie

Din franceză gouvernement.

Pronunție

• AFI: /gu.ver.nə'mɨnt/

Substantiv

Declinarea substantivului guvernământ
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	guvernământ	guvernăminte
Articulat	guvernământul	guvernămintele
Genitiv-Dativ	guvernământului	guvernămintelor
Vocativ	guvernământule	guvernămintelor

1. (în unele state) unitate teritorial-administrativă condusă de un împuternicit al șefului statului.

Cuvinte compuse

• formă de guvernământ

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online