holerină
română
Etimologie
Din franceză cholérine (după holeră).
Pronunție
- AFI: /ho.le'ri.nə/
Substantiv
| Declinarea substantivului holerină | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | holerină | holerine |
| Articulat | holerina | holerinele |
| Genitiv-Dativ | holerinei | holerinelor |
| Vocativ | holerină | holerinelor |
- formă ușoară de holeră, manifestată numai prin diaree.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online