hologen
Etimologie
Din franceză hologene.
Pronunție
- AFI: /ho.lo'ʤen/
Substantiv
| Declinarea substantivului hologen | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | hologen | ' |
| Articulat | hologenul | ' |
| Genitiv-Dativ | hologenului | ' |
| Vocativ | ' | ' |
- ultima perioadă a erei cvaternare, caracterizată prin desăvârșirea treptată a tipurilor umane și prin apariția culturii umane; aluviu.
Traduceri
Traduceri