hortativ

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din latină hortativus.

Pronunție

  • AFI: /hor.ta'tiv/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
hortativ
Singular Plural
Masculin hortativ hortativi
Feminin hortativă hortative
Neutru hortativ hortative
  1. (gram.; despre forme verbale sau despre propoziții) care exprimă un îndemn, de îndemn.


Traduceri

Referințe