hrepcui

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din hreapcă + sufixul -ui.

Pronunție

  • AFI: /hrep.ku'i/


Verb


Conjugarea verbului
hrepcui
Infinitiv a hrepcui
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
hrepcuiesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să hrepcuiască
Participiu hrepcuit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) (reg.) a cosi cu hreapca.


Traduceri

Referințe