huița

română

Etimologie

Din huiț (regionalism pentru „scrânciob”, puțin folosit, etimologie necunoscută).

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb

Conjugarea verbului (se) huița
Infinitiv	a (se) huița
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) huiț
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) huițe
Participiu	huițat
Conjugare	I

1. (v.refl.) (reg.) a se da în leagăn, în scrânciob.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• hățui
• hăuit

Referințe

• DEX '98 via DEX online