hățui

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din hăț + sufixul -ui.

Pronunție

  • AFI: /hə.ʦu'i/


Verb


Conjugarea verbului
hățui
Infinitiv a hățui
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
hățuiesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să hățuiască
Participiu hățuit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) a mâna caii (cu ajutorul hățurilor).
  2. (v.tranz.) (fig.) a frâna, a stăpâni.


Traduceri

Anagrame

Referințe